Lacrimi de apă sărată

Cine-mi înseninează culorile

când haosul sentimentelor se revarsă

ca o haită de lupi peste brazdele

de zăpadă însângerată?!

Cine curăță cenușa rămasă

în urma amintirilor mele triste

ca un lințoliu aruncat peste bătrânul

ce nu se mai întoarce acasă?!

Îmi aduc aminte de copilăria senină

pe cer proiectată cu inocență 

și plâng ca vița de vie tăiată din rădăcină 
cu lacrimi de apă sărată.