Sunt o bucată de cer
Ascunsă de nori,
Neștiută de minte,
Neatinsă de ochi,
Reflectată în apă arar
Mai mult trasă cu forța
Lângă o persoană obișnuită
Într-o fotografie.
M-am învățat să stau liniștit,
Izolat de crengile copacilor
Ori de umbrele întunecate
Ale ochelarilor de soare
În rarele clipe când sunt privit.
Neștiută de minte,
Neatinsă de ochi,
Reflectată în apă arar
Mai mult trasă cu forța
Lângă o persoană obișnuită
Într-o fotografie.
M-am învățat să stau liniștit,
Izolat de crengile copacilor
Ori de umbrele întunecate
Ale ochelarilor de soare
În rarele clipe când sunt privit.
Sunt o bucată de cer fără culoare,
O parte din sufletul tău care zboară,
Să se întâlnească cu restul pierdut
În toate punctele cardinale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea! Ce ai simțit citind această poezie?