Când te întâlnești cu soarele primăvara
Și locuiești pe alt meridian
Salută-l din partea mea
Căci eu pot fi atunci înlăuntru
Gândurilor triste.
Spune-i că m-am descurajat enorm
În lunga perioadă rece
Cât a lipsit de pe cer
Și n-am mai văzut niciun sentiment de lumină
Reieșind din obiectele printre care am fost.
Și mai spune-i că știu că durează
Doar un anotimp
Moartea noastră,
Că nici eu nu cred că există lumi fără scop,
În sfârșit, mai spune-i
Că aici unde temporar locuiesc
Este într-adevăr o noapte neagră
Fără lună și stele.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea! Ce ai simțit citind această poezie?