Iar poezia ales-am contra prozei pentru că rostește tomuri pe-o pagină cât palma...

luni, 26 iunie 2023

Eterna prezență


Ai putea să fii prezent
Întotdeauna când te chem,
Să apari din nimic
Ca o suflare de vânt
Spunând: m-ai chemat sau nu,
Iată, eu sunt prezent,
Căci vin din existența eternă
Înduioșată de incertitudine,
De apariția neanunțată a morții
Intrând cu silnicie în casa viilor.
Îmi imaginez cum e să fii prezent
După ce ai lipsit o vreme
Când nimeni nu mai aștepta
Să te întorci acasă
Și venind să spui :
Am fost cu tine chiar și când n-am fost,
Eram eu acea adiere de vânt,
Sărutul acela fierbinte
Pe bujorii obrazului alb 
Și sunetul stins ce te-a făcut să tresari
Ca și cum cineva
Și-ar fi dat ultima răsuflare văzduhului,
De fapt era prima primită
Din prezența neasemuită
Cu care te înconjuram,
Respirația mea ajungând în respirația ta,
Așa cum și tu ți-o vei dărui altcuiva
Din eterna prezență.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Spune-ți părerea! Ce ai simțit citind această poezie?