Visul părinților

Îmi arde pe tâmple
Aerul zilei de ieri
Cu aromă de amintire
Dragă, prin comparație
Cu alaltăieri, o zi
Cam adusă din spate,
Aș spune încovoiată,
Pe toți zeii,
Chiar în cârjă
Pe cât pot să-mi amintesc
Cu tâmplele acestea fierbinți.

Azi parcă e altfel,

Negreșit ziua de azi

Este preferata mea
Câtă vreme nu sunt
Plecat de acasă
Cu mintea haihui.
Pentru că atunci
Mi se duce genunchiul într-o parte

Și calc magnific de strâmb.
Pe nesimțite mă trezesc
Cu toate prejudecățile omenirii

În spate,
Iar când flămânzesc
Mă hrănesc cu ele
Și le dau chiar și copiilor mei
Zicându-le: luați și mâncați,
Înmulțiți-vă și stăpâniți
Lumea cu ele.

Doamne, parcă cartea sfântă
Nu spunea așa,
Dar pot să jur că nu există om
Care să nu creadă tainic

Că dăruindu-le copiilor

Cunoașterea, averea și amăgirile

Și-a făcut datoria,
Sperând că aceștia vor îndrepta
Ce ei nu au putut
Prea obosiți să mai ajungă undeva

Într-un timp atât de scurt.