În lumea sunetelor înalte,
Atât de înalte încât mâinile
Zadarnic se ridica spre cer să le prindă
Există un loc deasupra oceanului
Unde sufletul se odihnește
Liniștit în el însuși.
Dar oamenii refuză să caute locul,
Nu cred că există vreo insulă pentru sufletele înalte
Căutătoare de sunete divine
În muzica și dansul sferelor
Lăsând o dâră de lumină.
Pe aceste meleaguri întâlnești
Singurătatea celor dedicați lumii vii
Neplanificate, nonformale chiar nemaivăzute
De mult printre oameni.
Se mai spun doar câteva povești
Printre vâlvătăile aprinse ale ochilor
Un foșnet de suflet
Încântat să audă
Despre glorioasele ființe
Ce-au prins sunetele înalte cu mâinile.