Mintea neliniştită

În paharul limpede al zorilor, 

Prea liniștită ca vreo piatră
Să facă cercuri concentrice,
Ființa mea își găsește
Desfătarea mereu.
Își face planuri vioaie,
Dar, vai, sticla se preface-n nisip,
Apa în foc, se cutremură albia
Peste care viața mea curge -
Picături, grijile 

Despre ce-a fost ori va fi 

Revin la văpaia
Minții mele neliniştite 
De toate zilele.