Oasele mele sunt firave
Alcătuite din cuvinte,
Nu te lăsa te rog
Pe umerii mei
Căci aș putea
Să mă rupi în două strofe
Ce nu-și mai vorbesc între ele.
Calcă pe picioarele tale
Să nu ne frângem amândoi
Sub povara reproșurilor
Că nu ți-am spus
Ce așteptai de la lume.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea! Ce ai simțit citind această poezie?