Nu vreau nimic din lumea asta tristă,
Nici măcar florile care trebuie rupte
Pentru a fi date iubitelor,
Și-apoi nu mai știi
Care sunt florile
Și care sunt iubitele,
Ambele veștejindu-se
Din cauza dorințelor noastre.
De n-oi mai vrea nimic,
Nici măcar florile care trebuie rupte
Pentru a fi date iubitelor,
Și-apoi nu mai știi
Care sunt florile
Și care sunt iubitele,
Ambele veștejindu-se
Din cauza dorințelor noastre.
De n-oi mai vrea nimic,
Poate toate florile și toate iubitele
Vor rămâne în locul etern
Vor rămâne în locul etern
Din inima mea,
Departe de lumea asta tristă.
Departe de lumea asta tristă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Spune-ți părerea! Ce ai simțit citind această poezie?